REȚETE

Coaja gutuilor este foarte benefica pentru gastrită, ficat si pancreas

Gripă şi guturai – se administrează de mai multe ori pe parcursul zilei un preparat foarte simplu, obţinut astfel: peste două linguri de coji de gutui cât mai fin mărunţite se toarnă o cană (250 mililitri) de apă clocotită. Se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se bea preparatul obţinut, cât mai cald posibil. Studii re­cente arată că extractul apos de coji de gutui are efecte antivirale puternice, precum şi o uşoară acţiune de calmare a febrei, a durerilor musculare şi de cap. Ad­ministrarea infuziei de coji de gutui scurtează perioada de vindecare şi face răcelile mai uşor de suportat.

Sarcină – gutuile rase fin, cu tot cu coajă, administrate cu miere şi puţin suc de lămâie sunt un excelent supliment în timpul sarcinii. Ele au un pu­ternic efect anti-vomitiv, fiind printre puţinele remedii funcţionale contra faimoaselor greţuri matinale. În plus, coaja gutuilor este bogată în vitamine din com­plexul B, care ajută la dezvoltarea normală a foe­tu­sului. De asemenea, con­ţine substanţe antivirale şi antibiotice, care previn răcelile şi alte boli infec­ţioase, care ar putea afecta gravida sau foetusul.

Gastrită, ulcer gas­tric şi duodenal – patru linguri de coji şi cotoare de gutui, cu tot cu sâm­buri, bine mărunţite în prealabil, se fierb într-un sfert de litru de apă vreme de 5 minute, după care se iau de pe foc. Se lasă să se răcească 15-20 de minute, apoi se bea lichidul neîn­dul­cit, pe stomacul gol. O cură durează minimum 7 zile şi se poate repeta de câte ori este nevoie. Sub­stanţele mucilaginoase din gutui au efecte calmante ale arsurilor gastrice, ajută la refacerea stratului pro­tector de pe pereţii stomacului şi reglează secreţia de sucuri gastrice.

Pancreatită, insuficienţă pancreatică – se bea dimineaţa şi seara lichidul obţinut prin mixarea unei gutui tăiate felii, împreună cu o cană (250 mililitri) de apă plată. Preparatul are un gust dulceag-astringent, nu prea plăcut, dar efectele vindecătoare sunt remar­cabile. Substanţele active din coaja şi cotorul gutuilor sunt antiinflamatoare pancreatice, stimulează secreţia endocrină şi exocrină a acestuia, fiind printre foarte puţinele remedii eficiente în afecţiunile pancreasului.

Hepatită virală – se pun în mixer două mere şi o gutuie, cu tot cu coajă, tăiate mărunt. Se adaugă două linguri de miere şi o jumătate de litru de apă, apoi se mixează totul vreme de unul-două minte. Va rezulta un nectar uşor parfumat, de o culoare galben-rozie, cu efecte antivirale şi stimulente imunitare foarte puter­nice. Studii recente făcute în Japonia au demonstrat că în coaja gutuilor există substanţe care inhibă dezvol­tarea tuturor viruşilor hepatici cunoscuţi, ajutând în acelaşi timp la regenerarea şi la menţinerea structurii normale a ficatului.

Hemoragie uterină – se consumă o fiertură de coji şi cotoare de gutui (4 linguri la cană), care are puternice efecte de stopare a sângerărilor, ajutând în acelaşi timp la combaterea anemiei post-hemoragice. Băută cât mai caldă, această fiertură ajută şi la ate­nuarea crampelor uterine şi a durerilor menstruale.

Ceaiul din gutui, excelent împotriva răcelii
În medicina alternativă, gutuia este utilizată pentru proprietăţile sale antiinflamatorii, astringente, analgezice, antispastice, emoliente, digestive, diuretice, expectorante şi tonice.
Medicina tradiţională a folosit dintotdeauna gutuia ca remediu pentru diferite afecţiuni. Astfel, ceaiul din gutui cu puţin zahăr reprezintă un remediu contra tusei şi răguşelii. Ceaiul din frunze, în amestec cu flori de tei, este indicat în amigdalite şi răceli. Zeama din frunze de gutui se aplică pe răni infectate, iar ceaiul din sâmburi, în amestec cu zahăr candel (glucidă alimentară formată din cristale de zaharoză) şi cu tărâţe de grâu, este folosit contra tusei. Ceaiul din frunze uscate este adjuvant în caz de insuficienţă cardiacă şi în bolile de ficat.
Cea mai importantă proprietate a gutuilor este aceea de fortifiere a organismului. De asemenea, stimulează apetitul şi, din acest motiv, poate fi consumată de persoanele anemice, slăbite, aflate în convalescenţă, de copii şi bătrâni. Fructele, seminţele şi florile au caracter astringent şi fortifică ficatul şi pancreasul.
Gutuia este adjuvant în afecţiunile pulmonare, chiar în tuberculoză. Altfel încetineşte procesul de îmbătrânire şi combate eficient cancerul. Fructul este foarte bogat în acid citric şi în pectină, cu efect benefic asupra sistemului circulator, determinând diminuarea tensiunii arteriale. Totodată, gutuile sunt indicate în astm, bronşite, colon iritabil, dureri articulare, eczeme, enterita, enterocolita, faringite, precum şi în caz de hemoragii uterine ş intestinale, hemoroizi, hepatită hiperaciditate gastrică hipertensiune arterială infecţi respiratorii ş insuficienţă hepatică.
Gutuile sunt recomandate în iritaţii gastrice, datorită taninului şi pectinei din compoziţie, având acţiune astringentă şi emolienta la nivelul mucoasei digestive.

Gutuile combat infecţiile respiratorii si durerile articulare

Gutuile se pot consuma ca atare sau sub forma de ceaiuri (infuzie, decoct), suc proaspăt, sirop, dulceaţă, jeleu, compot. Fructele îşi păstrează majoritatea proprietăţilor şi prin preparare termică. Fructul fiert, copt sau uscat îmbunătăţeşte sosurile pe bază de vin roşu şi poate fi folosit ca umplutură pentru pui. Consumate ca atare, gutuile ameliorează infecţiile respiratorii şi chiar astmul. Sub formă de decoct, gutuile se folosesc în stări de greaţă sau dureri articulare. Câteva bucăţi de gutuie se fierb timp de 5 minute în 250 ml de apă, la foc mic. Se bea călduţ, eventual îndulcit.

Recomandări pentru cura internă

Una-două linguriţe de seminţe de gutui se pun la 100 ml apă şi se lasă la fiert până capătă consistenţa unei gelatine. Se ia câte o linguriţă, în caz de bronşite, tuse, hemoptizie, hemoragii uterine. De asemenea, seminţele de gutui opărite sunt un bun pansament gastric, iar fructul mestecat pe îndelete reduce senzaţia de greaţă. Lăsate în apă 6-8 ore, seminţele de gutui sunt un foarte bun laxativ, în special pentru copii.
Infuzia preparata din coaja gutuiului este utilizata în tratamentul ulcerului.
Infuzia de flori (30 g la 1 litru de apa) sau de frunze (50 g la 1 litru) calmează tusea convulsivă.
Atenţie! Seminţele, consumate în cantitate mare, sunt otrăvitoare. Pot declanşa insuficienţă respiratorie. Nu lăsaţi copiii să consume mai mult de 3-4 linguri pe zi!
Gemul, dulceaţa şi marmeladă din gutui sunt recomandate în afecţiunile inflamatorii ale intestinului. Toate soiurile de gutui au o influenţă favorabilă asupra psihicului, îmbunătăţind starea de spirit. Gutuile trebuie consumate în cantităţi mici, de mai multe ori pe zi.
Sucul din gutuie se pregăteşte din fructe bine coapte. Are proprietăţi fortifiante, antiseptice, hemostatice, astringente şi diuretice. Este recomandat anemicilor, cardiacilor, astmaticilor, dar şi în afecţiuni ale căilor respiratorii şi ale tubului digestiv. Se bea în doze de 100 ml de 3 ori pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor.

Recomandări pentru uz extern

Se adaugă 1-2 linguriţe de seminţe la 100 ml apă şi se lasă la fiert până capătă consistenţa unei gelatine. Se face gargară în caz de faringită, amigdalită, stomatită.
Compresele cu suc de gutuie se folosesc împotriva hemoroizilor şi fisurilor anale.